Apa plata si-o banana, va rog!

Sa cada jos tinerelul de la magazinul din colt cand i-am cerut dimineata apa plata si-o banana. S-a uitat la mine luuuung, cu (sub)inteles, mi-a dat doar apa plata si mi-a spus ca banane n-are. Nu-i nimic, imi zic, gasesc in alta parte. Dupa care ma intreaba neincrezator: atat? Da, atat. S-o fi gandit unde-s obisnuitele prajiturele si ciucalata aferenta? Dar covrigeii? Ha, pai nu-s! Cand am ajuns la munci, am avut eu o surpriza de era sa cad jos. Noroc ca stateam pe scaun. Mi-am bagat nasul in computer, am deschis ochii mari, i-am tinut cu mana bine, am citit cu glas tare si m-am cutremurat. Nu stiam daca sa rad sau sa plang. Am deschis repede sertarul, prajiturica ioc. Dar nu de ea aveam nevoie, ci de apa plata. Iaca jumate s-a dus. Eram tare insetata… Buna dimineata! Scriu asa cum vedeti, nu ca sa ma laud, fiindca imi stiu bine si caderile, slabiciunile, renuntarile… ci ca sa-mi fac curaj. Haide, Oana, fii barbata! Muzica n-are legatura cu textul postarii, dar imi place, l-am redescoperit pe Nek: